Raportul Curții de Conturi privind activitatea Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) în anul 2024 aduce în atenție mai multe aspecte legate de finanțarea sistemului public de pensii. Documentul analizează modul în care au fost gestionate fondurile și evidențiază inclusiv utilizarea unor sume importante din Fondul de rezervă bugetară al Guvernului.
Unul dintre cele mai importante elemente prezentate în raport este legat de suma de aproximativ 1,6 miliarde de lei alocată CNPP din Fondul de rezervă în cursul anului 2024. Acești bani au fost utilizați pentru susținerea cheltuielilor sistemului de pensii, într-un an marcat de schimbări legislative și de procesul de recalculare a pensiilor în baza Legii 360/2023.
Curtea de Conturi a analizat însă și modul în care a fost estimat necesarul financiar. Auditorii au arătat că unele dintre cheltuieli puteau fi anticipate în etapa de elaborare a bugetului, având în vedere că modificările legislative care au influențat sistemul de pensii erau deja cunoscute.
Datele din raport indică o evoluție semnificativă a sumelor provenite din Fondul de rezervă. Dacă în anul 2022 pentru finanțarea pensiilor au fost alocate aproximativ 196 de milioane de lei, în 2023 suma a ajuns la circa 657 de milioane de lei. În 2024, valoarea a crescut până la aproximativ 1,6 miliarde de lei.
În analiza sa, Curtea de Conturi pornește de la faptul că plata pensiilor reprezintă o cheltuială permanentă a statului, care poate fi estimată în cadrul procesului de elaborare a bugetului asigurărilor sociale. În situația apariției unor diferențe între necesarul estimat și fondurile aprobate, legislația prevede inclusiv posibilitatea efectuării unor rectificări bugetare.
Raportul menționează și existența unei sume de aproximativ 77,8 milioane de lei care a rămas necheltuită la sfârșitul anului 2024. Banii erau destinați plății pensiilor aferente lunii decembrie, însă nu au fost utilizați integral până la încheierea exercițiului bugetar.
Potrivit constatărilor auditorilor, sumele rămase disponibile trebuiau analizate și regularizate în conformitate cu regulile bugetare aplicabile. În măsura în care nu mai exista un temei pentru păstrarea banilor, aceștia trebuiau restituiți potrivit procedurilor prevăzute de legislație.
Verificarea financiară a CNPP a evidențiat și alte situații care au necesitat clarificări. Printre acestea s-au aflat anumite impozite reținute din pensii și care nu fuseseră virate către buget, dar și credite bugetare care au rămas neutilizate pentru unele categorii de cheltuieli.
Reprezentanții Casei Naționale de Pensii Publice au prezentat, la rândul lor, explicații cu privire la modul în care a fost stabilit necesarul financiar. Potrivit poziției instituției, CNPP a transmis solicitările privind fondurile necesare, inclusiv în cadrul procedurilor de rectificare bugetară.
Instituția a susținut că suma aprobată de Ministerul Finanțelor nu ar fi acoperit în totalitate necesarul estimat pentru plata pensiilor. În aceste condiții, Fondul de rezervă bugetară a fost utilizat pentru completarea resurselor financiare necesare funcționării sistemului.
Un alt aspect important îl reprezintă recomandările formulate de Curtea de Conturi după finalizarea verificărilor. Instituția de audit a cerut adoptarea unor măsuri pentru remedierea situațiilor constatate, precum și verificarea unor operațiuni financiare și recuperarea eventualelor prejudicii, în cazul în care acestea vor fi stabilite în urma analizelor.
Raportul face referire și la necesitatea unor verificări privind anumite recalculări de pensii. În același timp, Curtea de Conturi a indicat importanța îmbunătățirii sistemelor informatice utilizate de CNPP, astfel încât datele să poată fi corelate mai eficient și eventualele erori administrative să fie reduse.
Pentru aplicarea măsurilor recomandate a fost stabilit termenul de 31 decembrie 2026. Până la această dată, instituțiile responsabile trebuie să urmărească remedierea deficiențelor identificate și să pună în aplicare recomandările rezultate în urma controlului.
Fostul președinte al CNPP, Daniel Baciu, a explicat că solicitarea banilor pentru plata pensiilor a făcut parte din procedurile administrative prin care instituția transmite necesarul financiar. Potrivit explicațiilor sale, Casa de Pensii putea solicita fondurile necesare, însă stabilirea sursei efective de finanțare nu reprezenta o decizie aflată exclusiv la nivelul CNPP.
Constatările din raport trebuie privite în contextul procedurilor bugetare și al verificărilor efectuate pentru anul 2024. Menționarea unor probleme în documentul Curții de Conturi nu înseamnă automat că toate situațiile reprezintă prejudicii certe sau că plata pensiilor a fost pusă în pericol.
Pentru pensionari, miza principală rămâne funcționarea corectă a sistemului public de pensii și asigurarea fondurilor necesare pentru plata drepturilor la timp. Situația analizată pentru anul 2024 evidențiază, în același timp, importanța unei planificări bugetare cât mai precise, mai ales într-o perioadă în care recalcularea pensiilor și aplicarea Legii 360/2023 au generat necesități financiare suplimentare.
