Pentru românii care au lucrat cea mai mare parte a vieții pe salariul minim pe economie, apropierea pensionării vine și cu o întrebare importantă: cât va fi pensia după zeci de ani de contribuții? Răspunsul nu poate fi stabilit doar uitându-ne la ultimul salariu, deoarece pensia se calculează pe baza veniturilor și a contribuțiilor realizate de-a lungul întregii perioade de activitate.
Un exemplu cu 30 de ani de vechime contributivă poate arăta, orientativ, cum funcționează mecanismul actual. Este important de precizat că o astfel de simulare nu înlocuiește calculul realizat de casa teritorială de pensii. Suma finală depinde de istoricul exact al veniturilor, de perioadele pentru care au fost achitate contribuțiile și de regulile aplicabile fiecărui interval de timp.
În 2026, valoarea punctului de referință este de 81 de lei, iar salariul minim brut pe economie este de 4.325 de lei începând cu 1 iulie. Aceste valori sunt importante în sistemul actual, însă salariul minim din 2026 nu poate fi folosit pentru a calcula automat pensia unei persoane care a lucrat 30 de ani.
Motivul este că, pentru fiecare perioadă de activitate, se ține cont de raportul dintre venitul pentru care s-au plătit contribuțiile și câștigul salarial mediu brut relevant. Prin urmare, punctajul de pensie se formează în timp, în funcție de veniturile obținute în fiecare etapă a carierei.
Punctajele realizate lunar sunt utilizate pentru stabilirea punctajului anual, iar acestea contribuie ulterior la determinarea pensiei. Cu cât veniturile raportate la salariul mediu au fost mai mari, cu atât punctajul acumulat poate fi mai ridicat. În cazul unei persoane care a câștigat în principal salariul minim, punctajul va reflecta această situație.
Un element important îl reprezintă însă punctele de stabilitate, acordate pentru perioadele de contribuție care depășesc anumite praguri de vechime. Pentru persoana din exemplul nostru, care are 30 de ani de contribuții, există cinci ani peste pragul de 25 de ani care intră în calculul punctelor de stabilitate.
Pentru intervalul cuprins între 25 și 30 de ani se acordă 0,50 puncte de stabilitate pentru fiecare an. Astfel, într-un exemplu simplificat, calculul arată în felul următor: 5 ani × 0,50 puncte = 2,50 puncte de stabilitate.
La valoarea de 81 de lei a punctului de referință, cele 2,50 puncte ar reprezenta 202,50 lei. Această valoare nu este însă pensia propriu-zisă, ci partea rezultată exclusiv din punctele de stabilitate. La ea se adaugă pensia determinată pe baza punctajului obținut prin contribuțiile realizate în timpul activității.
Pentru a vedea cum poate arăta matematic o astfel de situație, să presupunem că persoana a acumulat, strict orientativ, aproximativ 15 puncte din activitatea contributivă. La acestea s-ar adăuga cele 2,50 puncte de stabilitate, rezultând un total de 17,50 puncte.
Aplicând valoarea de 81 de lei pentru un punct de referință, calculul ar fi: 17,50 × 81 lei = 1.417,50 lei. În acest scenariu ipotetic, pensia calculată ar fi, așadar, de aproximativ 1.418 lei. Este foarte important ca această sumă să nu fie interpretată drept o pensie standard pentru toți românii care au lucrat 30 de ani pe salariul minim.
În realitate, rezultatul poate fi diferit chiar și pentru două persoane care spun că au lucrat „toată viața pe minim”. Salariul minim a avut valori diferite de-a lungul anilor, iar raportarea acestuia la câștigul salarial mediu s-a schimbat. De aceea, fiecare perioadă trebuie analizată separat.
De asemenea, dacă o persoană a avut câțiva ani în care a obținut venituri peste salariul minim, punctajul acumulat pentru acele perioade poate fi mai mare. Acest lucru poate influența direct valoarea pensiei stabilite la momentul pensionării.
Există și situații în care pensia calculată este foarte mică. Pentru pensionarii care îndeplinesc condițiile legale, indemnizația socială pentru pensionari poate completa venitul până la nivelul stabilit de legislație. De exemplu, dacă într-un anumit scenariu pensia rezultată este sub pragul aplicabil, diferența poate fi acordată sub forma acestei indemnizații, dacă sunt îndeplinite toate condițiile.
În exemplul prezentat, o pensie de 1.100 de lei ar presupune, în ipoteza unui prag de 1.281 de lei, o diferență de 181 de lei, iar pentru o pensie de 1.250 de lei diferența ar fi de 31 de lei. Dacă pensia calculată este de 1.417,50 lei, aceasta depășește nivelul de 1.281 de lei din exemplul respectiv.
Pentru un calcul exact al pensiei, istoricul profesional este esențial. Contează perioadele efectiv lucrate, veniturile declarate, contribuțiile achitate și regulile care se aplică fiecărei perioade. Pentru anii anteriori datei de 1 aprilie 2001 există reguli specifice privind documentele și veniturile care pot fi valorificate la stabilirea pensiei.
Prin urmare, un român care a muncit 30 de ani pe salariul minim nu poate afla pensia doar prin înmulțirea vechimii cu o sumă fixă. Fiecare an de contribuție contează, iar punctajul acumulat de-a lungul carierei, împreună cu punctele de stabilitate, determină rezultatul final. Exemplul de aproximativ 1.418 lei este doar o simulare matematică și nu reprezintă o valoare garantată pentru orice persoană aflată în aceeași situație.
