Valul de Critici la Adresa lui Călin Georgescu: Cine Denunță Campania de „Hate” și Susține Efectul Contrar

0
4225

Jurnalistul Victor Ciutacu a intervenit public în contextul intensificării atacurilor îndreptate împotriva lui Călin Georgescu, candidatul independent care a atras un număr considerabil de voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale. Ciutacu, cunoscut pentru opiniile sale tranșante, a criticat valul de critici și campania pe care o consideră „isterică și coordonată”, subliniind efectele contrare ale acesteia. Potrivit jurnalistului, astfel de demersuri nu doar că nu slăbesc poziția lui Georgescu, ci contribuie la întărirea bazei sale de susținători.

Într-o postare pe Facebook, Victor Ciutacu a analizat impactul atacurilor asupra susținătorilor lui Călin Georgescu, atrăgând atenția că astfel de campanii de denigrare ar putea mobiliza chiar și pe cei indeciși sau apatici.

> „Valul ăsta isteric și coordonat de hate la adresa lui Călin Georgescu și a votanților săi nu face altceva decât să-i îndârjească susținătorii/simpatizanții. Și să-i aducă din subteranul pasivității (sau să scoată din neutralitate) alții. Pentru simplul motiv că acțiunea e urmată de reacțiune. Și fiindcă, dacă tot nu v-ați dumirit încă, 80% detestă reziștii. Al căror candidat este Elena Lasconi…”, a scris jurnalistul.

Ciutacu sugerează că atacurile vehemente și polarizarea exagerată din spațiul public creează o reacție emoțională puternică în rândul susținătorilor lui Georgescu, transformând criticile în motivație pentru mobilizare.

Într-un alt comentariu, jurnalistul a adus în discuție parcursul său profesional, exprimând un regret privind plecarea prematură de la Antena 3. Mesajul său nu a fost lipsit de ironii la adresa alianțelor politice și mediatice care susțin candidatura Elenei Lasconi, reprezentanta USR.

> „Singurul regret public pe care mi-l asum în traseul profesional. Am plecat mult prea devreme la Romania TV. Dacă aveam un pic de răbdare, nu mult, vreo 11 ani, celebram din interior momentul istoric în care Antena 3 și Traian Băsescu s-au regăsit și defilează împreună întru susținerea candidatului unic Elena Lasconi. Ar fi fost un final apoteotic al campaniei Descoperirea României, la care am avut și eu o contribuție măruntă”, a notat Ciutacu.

Acest comentariu evidențiază, cu accente sarcastice, dinamica imprevizibilă a alianțelor politice și evoluția discursurilor publice.

Biroul Electoral Central a publicat, marți, rezultatele finale ale primului tur al alegerilor prezidențiale. Conform datelor oficiale, Călin Georgescu, candidatul independent, a obținut 2.120.401 voturi, reprezentând 22,94% din totalul voturilor valabil exprimate. Elena Lasconi, candidata USR, a ocupat locul al doilea cu 1.772.500 voturi, adică 19,18%.

Aceste rezultate confirmă o competiție strânsă între candidați și deschid o nouă etapă în cursa electorală, având în vedere polarizarea electoratului și mobilizarea intensă din ambele tabere. Procesul-verbal cu rezultatele finale a fost transmis Curții Constituționale pentru validare, marcând oficial încheierea primului tur.

Mesajul lui Victor Ciutacu scoate în evidență o realitate frecventă în peisajul politic actual: campaniile de denigrare, mai ales cele intensificate în mediul online, pot avea efecte contrare față de scopul inițial. În loc să erodeze sprijinul pentru o anumită figură politică, acestea pot întări sentimentul de solidaritate al susținătorilor și pot mobiliza grupuri de votanți indeciși sau dezamăgiți de alte opțiuni politice.

Dincolo de acest aspect, intervenția jurnalistului atrage atenția și asupra alianțelor neașteptate din politica românească, sugerând că astfel de colaborări aparent contradictorii pot influența percepția publicului asupra autenticității și valorilor promovate de candidați.

Atitudinea critică a lui Victor Ciutacu față de campaniile negative la adresa lui Călin Georgescu reflectă o perspectivă asupra modului în care discursul politic actual influențează alegătorii. Într-un context electoral marcat de polarizare și alianțe controversate, astfel de analize rămân relevante pentru a înțelege mecanismele complexe care stau la baza deciziilor politice și a mobilizării publice.