Schimbări majore în acordarea certificatelor de handicap: cine riscă să piardă drepturile și cine poate primi documentul permanent

4695

Sistemul de evaluare pentru eliberarea certificatelor de handicap se modifică substanțial în România, după ce Ministerul Muncii a adoptat un nou ordin ce pune accent pe impactul real al bolii asupra vieții cotidiene, nu doar pe existența unui diagnostic. Actualele reguli urmăresc funcționalitatea persoanei, în acord cu Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

Diagnostic fără impact = fără certificat de handicap

În baza noilor criterii, anumite afecțiuni nu mai garantează automat obținerea documentului. De exemplu:

Diabetul zaharat fără complicații nu mai este suficient pentru acordarea unui grad de handicap. Certificatul poate fi emis doar dacă există control metabolic deficitar (HbA1c peste 8%) sau complicații severe la cel puțin două organe.

Epilepsia controlată medicamentos poate duce cel mult la gradul „ușor”. Gradele superioare se acordă doar persoanelor cu forme rezistente la tratament.

Afecțiuni oftalmologice precum miopia, hipermetropia ori astigmatismul nu mai sunt eligibile dacă pot fi corectate complet cu ochelari sau lentile.

În cazul cataractei, evaluarea se face după intervenția chirurgicală, fiind luată în considerare doar o eventuală deteriorare vizuală persistentă.

Pentru bolile respiratorii, precum astmul bronșic, gradul „mediu” se acordă doar dacă VEMS este între 50–59%, iar saturația de oxigen se situează între 85–90%.

Cine poate primi certificat permanent încă de la prima evaluare

Noul ordin stabilește clar situațiile în care documentul poate avea valabilitate permanentă de la început. Printre acestea se numără:

Dizabilitate intelectuală severă sau profundă (IQ sub 40)

Tulburări din spectrul autist cu afectare gravă

Cecitate totală

Surdomutitate congenitală

Amputații de membre

Pentru afecțiuni precum paraplegia, tetraplegia sau sechelele severe post-AVC, certificatul permanent poate fi emis după o perioadă de doi ani de la stabilirea diagnosticului.

Evaluare mai strictă și proceduri noi

Procesul de evaluare devine mult mai riguros, bazându-se pe:

teste funcționale standardizate (de exemplu, MMSE pentru funcțiile cognitive, NYHA pentru insuficiența cardiacă);

istoricul medical complet;

monitorizarea tratamentului pe o perioadă de 6–12 luni.

Persoanele care dețin deja un certificat nu rămân fără el, dar la următoarea reevaluare se vor aplica noile reguli. Termenele de reevaluare rămân de:

12 luni pentru afecțiuni reversibile;

24 de luni pentru afecțiuni cu potențial de ameliorare.

Obligațiile beneficiarilor

Cei care primesc certificat de handicap trebuie să respecte Programul Individual de Reabilitare și Integrare Socială. Nerespectarea acestui program poate duce la:

reevaluare anticipată;

reducerea drepturilor;

în situații grave, pierderea totală a acestora.