Fiecare dintre noi trecem, la un moment dat în viață, prin perioade în care ne simțim triști, descurajați sau lipsiți de energie. Aceste stări, de regulă, sunt temporare și dispar în câteva zile.
Însă depresia este cu totul altceva. Este o afecțiune care perturbă semnificativ viața de zi cu zi, generând suferință profundă, atât pentru persoana afectată, cât și pentru cei apropiați. Ce înseamnă, mai exact, această tulburare?
Depresia este o problemă de sănătate mintală frecventă, dar serioasă, care nu trebuie trecută cu vederea. Dimpotrivă, necesită o abordare responsabilă și tratament adecvat.
Din păcate, mulți oameni care suferă de depresie nu cer niciodată ajutor. Totuși, există soluții. Chiar și în formele severe, depresia poate fi tratată eficient printr-o combinație de terapie, medicație și alte metode adaptate nevoilor fiecăruia.
Ce anume declanșează depresia?
De cele mai multe ori, depresia nu este rezultatul unui singur factor, ci apare ca urmare a unei combinații de influențe genetice, biologice, psihologice și de mediu.
Cercetările moderne, precum scanările cerebrale prin RMN, au demonstrat că structura și funcționarea creierului diferă la persoanele care suferă de depresie. Regiunile cerebrale implicate în reglarea stării de spirit, somnului, apetitului și comportamentului prezintă modificări semnificative. Totuși, aceste imagini nu oferă un diagnostic clar, ci doar indicii.
Există și o componentă ereditară: depresia poate apărea mai frecvent în familiile unde există istoric de tulburări afective. Totuși, aceasta se poate manifesta și la persoane fără un astfel de istoric.
Oamenii de știință analizează în prezent modul în care anumiți factori genetici interacționează cu stresul, traumele sau alte evenimente de viață, crescând vulnerabilitatea unor indivizi.
Traumele emoționale, pierderea unei persoane dragi, conflictele sau stresul cronic pot constitui factori declanșatori. În unele cazuri, depresia apare fără o cauză aparentă.
Cum se manifestă depresia?
„Nu reușeam să mă ridic din pat dimineața. Tot ce îmi doream era să stau ascunsă sub pătură, departe de lume. Nu mai simțeam nevoia să mănânc, slăbisem mult, iar tot ceea ce îmi aducea odată bucurie părea acum lipsit de sens. Activitățile mele de zi cu zi deveniseră o povară. Eram epuizată fizic și mental. Deși aveam responsabilități – o familie, un job – simțeam că viața nu mai are direcție și că nimic nu mai putea fi reparat.”
Depresia nu se manifestă la fel în cazul tuturor. Simptomele diferă ca intensitate, durată și frecvență, în funcție de personalitate și de natura exactă a tulburării.
Cele mai comune semne includ:
Stare de tristețe persistentă, neliniște sau gol interior
Sentimente de inutilitate, disperare sau pesimism
Vinovăție excesivă sau sentimentul că nu mai există nicio speranță
Agitație, iritabilitate crescută
Pierderea interesului față de activitățile preferate, inclusiv viața sexuală
Oboseală constantă, lipsă de energie
Probleme de concentrare, luare a deciziilor sau memorare
Tulburări de somn: insomnie sau somn excesiv
Modificări ale apetitului: alimentație compulsivă sau lipsa poftei de mâncare
Gânduri de moarte, sinucidere sau tentative reale
Dureri inexplicabile – de cap, stomac sau alte disconforturi fizice care nu răspund la tratamente medicale
Cine este mai predispus la depresie?
Depresia este una dintre cele mai răspândite tulburări psihice, atât la nivel global, cât și în România.
În SUA, aproximativ 6,7% dintre adulți se confruntă anual cu depresie majoră. Estimările arată că riscul pe parcursul vieții variază între 10% și 25% pentru femei și între 5% și 12% pentru bărbați. Femeile au o probabilitate cu 70% mai mare decât bărbații să dezvolte această afecțiune.
Vârsta medie de debut este în jurul a 32 de ani, dar cei mai expuși sunt tinerii între 18 și 44 de ani. În rândul adolescenților (13–18 ani), aproximativ 3,3% experimentează episoade depresive severe, cu efecte majore asupra dezvoltării și funcționării sociale.
Deși tentativele de sinucidere sunt mai frecvente în rândul femeilor, bărbații finalizează actul suicidar în proporție mai mare, deoarece aleg metode mai letale.
Riscul crește în cazul persoanelor divorțate, văduve sau singure, mai ales în mediul urban. Absența sprijinului social, istoricul familial de depresie, alcoolism sau suicid reprezintă factori agravanți.
Un apel la conștientizare
Depresia nu ține cont de statut social, vârstă sau gen. Este o problemă reală, cu o incidență tot mai mare, și reprezintă o cauză semnificativă de mortalitate la nivel mondial.
Nu este o simplă stare de rău trecătoare și nu trebuie ignorată. Tratamentele există, iar intervenția timpurie poate salva vieți. Suferința provocată de depresie nu este doar a celui afectat, ci și a celor din jur. Ignorarea acestei realități are un cost dureros: viața însăși.
