O decizie pronunțată de Tribunalul Uniunii Europene aduce o clarificare importantă în relația dintre instituțiile europene și Parchetul European (EPPO). Instanța a anulat refuzul Curții de Conturi Europene de a permite audierea unor membri ai personalului său în cadrul unei anchete penale desfășurate de procurorii europeni.
Hotărârea reprezintă un pas important pentru Parchetul European, instituție condusă de Laura Codruța Kovesi. Cazul a generat o dispută instituțională care s-a desfășurat pe parcursul mai multor luni și a ridicat întrebări despre limitele pe care o instituție europeană le poate impune atunci când EPPO solicită acces la persoane, informații sau documente relevante pentru o investigație.
În centrul dosarului se află o anchetă pornită în urma unor informații furnizate de Oficiul European de Luptă Antifraudă, cunoscut sub acronimul OLAF. Un raport întocmit la sfârșitul anului 2022 a contribuit la declanșarea investigației desfășurate ulterior de procurorii europeni, cercetările vizând persoane care își desfășurau activitatea în cadrul Curții de Conturi Europene.
Pentru a putea verifica toate aspectele relevante ale cauzei, EPPO a solicitat efectuarea mai multor demersuri. Printre acestea s-au numărat audierea unor angajați în calitate de martori, accesul la anumite arhive electronice și ridicarea imunității unor persoane aflate în atenția anchetatorilor.
Solicitările Parchetului European nu au fost însă acceptate de Curtea de Conturi. Poziția instituției a rămas neschimbată în urma mai multor demersuri, iar una dintre deciziile contestate de EPPO datează din decembrie 2024. În cele din urmă, conflictul dintre cele două instituții a ajuns în fața instanței europene.
Parchetul European a introdus acțiunea la Tribunalul Uniunii Europene în aprilie 2025. Instanța a analizat motivele invocate de Curtea de Conturi pentru limitarea accesului procurorilor la informațiile și persoanele solicitate și a concluzionat că acestea nu au fost suficiente pentru a justifica refuzul.
Unul dintre argumentele analizate de Tribunal a fost cel referitor la protejarea intereselor Uniunii Europene. Instanța a apreciat că asemenea considerații pot permite anumite restricții doar în împrejurări speciale, atunci când sunt în joc interese deosebit de importante pentru funcționarea Uniunii.
În situația analizată, Curtea de Conturi Europeană nu a demonstrat existența unor astfel de circumstanțe care să justifice blocarea solicitărilor EPPO. Ca urmare, decizia prin care fusese refuzată cooperarea solicitată de procurorii europeni a fost anulată de Tribunalul UE.
Laura Codruța Kovesi a descris hotărârea drept una de referință pentru activitatea Parchetului European. Șefa EPPO a subliniat importanța posibilității procurorilor de a strânge probe în mod independent și de a analiza toate informațiile relevante pentru stabilirea situației de fapt dintr-un dosar.
Un aspect important în orice anchetă penală îl reprezintă caracterul obiectiv al cercetărilor. Procurorii trebuie să poată verifica atât elementele care pot susține acuzațiile, cât și informațiile care pot fi favorabile persoanelor investigate. Accesul la probe complete este, prin urmare, esențial pentru ca o investigație să poată clarifica în mod corect circumstanțele unei cauze.
Hotărârea Tribunalului UE aduce în discuție și problema imunității și a confidențialității în cadrul instituțiilor europene. Aceste mecanisme au un rol important în protejarea independenței și bunei funcționări a instituțiilor, însă instanța a stabilit că ele nu pot fi utilizate în mod automat pentru a împiedica o anchetă penală desfășurată în condițiile prevăzute de legislația europeană.
Decizia este relevantă și din perspectiva modului în care instituțiile Uniunii Europene trebuie să coopereze cu EPPO. Parchetul European are responsabilitatea de a investiga infracțiuni care pot afecta interesele financiare ale Uniunii, iar pentru realizarea acestor anchete poate fi necesar accesul la documente, date și persoane aflate în alte instituții europene.
Cazul poate avea implicații și pentru viitoarele investigații ale procurorilor europeni. Clarificarea oferită de Tribunalul Uniunii Europene indică faptul că regulile interne ale unei instituții nu pot reprezenta, prin ele însele, un motiv suficient pentru blocarea unor demersuri de anchetă. Cooperarea instituțională devine astfel un element important în desfășurarea eficientă a cercetărilor.
Pentru EPPO, verdictul reprezintă un rezultat important în disputa cu Curtea de Conturi Europeană și consolidează principiul potrivit căruia anchetele procurorilor europeni trebuie să se poată desfășura fără obstacole nejustificate. În același timp, hotărârea nu stabilește vinovăția persoanelor vizate de anchetă, ci privește exclusiv modul în care instituțiile trebuie să răspundă solicitărilor formulate în cadrul investigației.
Prin această hotărâre, Tribunalul UE oferă o nouă clarificare privind raportul dintre Parchetul European și celelalte instituții ale Uniunii. Mesajul principal este că protejarea intereselor instituționale trebuie pusă în balanță cu necesitatea desfășurării unor anchete eficiente și complete. Pentru Laura Codruța Kovesi și echipa EPPO, decizia poate deveni un reper important în gestionarea viitoarelor investigații privind posibile fapte care afectează bugetul Uniunii Europene.
