Pe data de 14 aprilie 2025, la ora 19:57 (ora locală), un cutremur cu magnitudinea de 4,1 pe scara Richter a avut loc în zona seismică Vrancea, la o adâncime de 140 km, conform datelor furnizate de Institutul Național pentru Fizica Pământului (INFP).
Seismul a fost localizat în apropierea orașelor Focșani (36 km vest), Buzău (63 km nord), Sfântu-Gheorghe (74 km est), Brașov (86 km est), Bârlad (93 km sud-vest) și Bacău (96 km sud), potrivit autorităților.
Când ar putea avea loc un cutremur major?
Seismologul Gheorghe Mărmureanu a avertizat că următorul cutremur puternic din România ar putea veni mai curând decât ne imaginăm, deși nu anticipează un eveniment catastrofal în următorii ani. În opinia sa, un seism devastator este puțin probabil înainte de anul 2040.
„Cutremurele din Vrancea sunt particulare – adânci, cu energie dispersată pe plan orizontal. Am analizat istoric evenimentele seismice începând cu anul 1701. Cel din 1800 a fost extrem de puternic, simțit până la Moscova și Cairo”, a declarat Mărmureanu la România TV.
Vulnerabilitățile Bucureștiului
Mărmureanu a subliniat că anumite zone din Capitală sunt expuse unui risc crescut în cazul unui cutremur puternic. Cartierul Pantelimon și zona dintre Piața Romană și Piața Unirii sunt considerate vulnerabile, în timp ce zone precum Militari, Drumul Taberei și Dristor prezintă un risc mai scăzut datorită construcțiilor mai solide.
În plus, seismologul a explicat că cel mai puternic seism din 2024 a avut loc în Japonia, cu o magnitudine de 7,5, provocând peste 200 de victime. Totodată, a subliniat dificultatea anticipării cutremurelor, chiar și în țări cu expertiză avansată precum Japonia și SUA.
Referitor la un recent seism de 2,4 grade în Ucraina, Mărmureanu a precizat că regiunea respectivă nu este cunoscută pentru cutremure majore și că acest eveniment nu are legătură cu activitatea seismică din România.
Pregătirea pentru dezastre: Inițiative și recomandări
Fundația Comunitară București, prin programul „Bucureștiul Pregătit”, a lansat campania „Planul tău de CTRL” pe 1 martie, pentru a marca comemorarea cutremurului din 1977. Campania are ca scop instruirea populației în cazul unui dezastru, în special a elevilor din peste 20 de școli.
Cosmina Simiean, directoarea DGASMB, atrage atenția asupra lipsei de coordonare între instituții și a nevoii urgente de coeziune în gestionarea situațiilor de criză: „După cutremur nu vom avea instituții care funcționează perfect, ci vom vedea aceeași lipsă de organizare pe care am observat-o și în pandemie”.
Situația vulnerabilă a Capitalei
Potrivit datelor Băncii Mondiale, Bucureștiul este unul dintre cele mai expuse orașe din lume la riscul unui cutremur major. Peste 23.000 de clădiri rezidențiale sunt susceptibile la avarii grave, iar alte 1.000 ar putea fi complet distruse. În Capitală există factori suplimentari de risc: clădiri vechi, rețea extinsă de gaze, metroul subteran și barajul de acumulare, care în caz de colaps ar putea inunda o mare parte a orașului.
Se estimează că un seism puternic ar putea produce pierderi economice de peste 10 miliarde de euro, echivalentul a 7% din PIB-ul României.
Cum să te pregătești pentru un cutremur
Fundația Comunitară oferă următoarele sfaturi pentru pregătirea în caz de cutremur:
Ancorați mobila și obiectele grele pentru a preveni accidentările.
Exersați anual cu familia un plan de acțiune și prim-ajutor.
Pregătiți un kit de urgență cu apă, conserve, lanternă, fluier, radio cu baterii, trusă medicală, pătură, haine și baterii externe.
Stabiliți un punct de întâlnire pentru toți membrii familiei.
În timpul cutremurului, apropiați-vă de un perete de rezistență și evitați geamurile, balconul și scările.
După cutremur, verificați dacă puteți ajuta vecinii și nu sunați la 112 decât în cazuri critice.
Pregătiți-vă pentru replici și opriți alimentarea cu apă, curent și gaze.
Raed Arafat: „Ne pregătim pentru cel mai rău scenariu”
Șeful DSU, Raed Arafat, a declarat că autoritățile vor organiza un nou exercițiu național de simulare a unui cutremur, similar celui din 2018, pentru a verifica capacitatea de răspuns a forțelor de intervenție.
„Ne antrenăm pentru cel mai grav scenariu posibil – un cutremur de 8 grade. Chiar dacă este puțin probabil, este singurul mod realist de a fi pregătiți”, a spus Arafat. De asemenea, a subliniat importanța calmului în rândul populației și a cooperării în comunitate imediat după un seism.
Cutremur de 6,9 grade în Papua Noua Guinee
Un seism puternic a avut loc duminică dimineață în nordul Papua Noua Guinee, la o adâncime de 35 km, fiind resimțit la 88 km de orașul Wewak. Deși nu s-au înregistrat victime sau pagube majore, cutremurele sunt frecvente în această regiune, aflată pe „Cercul de foc al Pacificului”, cunoscut pentru activitatea seismică intensă.
