O, Preasfântă Maică a Domnului, Fecioară curată, izvor nesecat de milă și nădejde nebiruită a celor ce aleargă la tine,
cu inima zdrobită și cu sufletul copleșit vin acum înaintea ta.
Tu care ai născut pe Hristos, Lumina lumii,
Tu care n-ai lăsat niciodată neluat aminte suspinul celui ce te cheamă cu credință,
nu mă trece cu vederea în ceasul acesta de nevoie și strâmtorare!
Grabnică ajutătoare te-ai arătat din neam în neam,
mângâierea celor întristați, tăria celor slabi, liman celor învăluiți de valurile vieții.
Și eu, nevrednicul, mă plec înaintea icoanei tale și strig:
Ajută-mă, Preacurată!
Întinde mâna ta cea de mamă și ridică-mă din căderea mea.
Spulberă norii deznădejdii și pogoară în inima mea pacea Fiului tău.
Fie voia lui Dumnezeu, dar roagă-te pentru mine, Maica Vieții,
să-mi dăruiască Domnul izbăvire grabnică din primejdia ce mă înconjoară.
Că nu am alt ajutor, nici altă nădejde afară de tine, Preasfântă Născătoare de Dumnezeu!
Pentru rugăciunile tale, să vină lumina în întunericul meu,
și mângâierea harului să-mi spele lacrimile.
Amin.
